Ferma ecologica de vaci

123

Esenta unei ferme bio sta in legatura stransa dintre sanatatea solului, sanatatea animalelor si sanatatea omului, aceasta din urma ca o consecinta a primelor doua.

In fermele ecologice de vaci cu lapte, aceste consuma mai mult trifoi rosu si produc un lapte cu continut crescut de acizi grasi polinesaturati, mai cu seamă acid alfa-linolenic. O creştere de 3 ori a nivelului de acid alfa-linolenic a fost observata in lapte atunci cand vacile au mancat nutret pe bază de trifoi rosu fata de alimentatia acestora cu grane insilozate. Concluzia este ca lucerna si trifoiul rosu pot sa imbunatateasca serios continutul in acizi grasi polinesaturati din laptele organic. In plus, s-a constatat o scadere a nivelului acidului palmitic in laptele organic, acesta fiind un element implicat, dupa cum se stie, in geneza tulburarilor aterosclerotice ale omului.

Pentru ca o ferma sa produca lapte atestat ecologic, trebuie sa fie ecologic in totalitate: animale, pasune, culturi furajere, alte furaje administrate, fluxul tehnologic si interventii eco.

In agricultura ecologica, zootehnia capata un rol esential, intrucat pentru fertilizarea solului se utilizeaza preponderent si obligatoriu dejectiile animaliere si resturile vegetale.

Conditiile necesare si suficiente pentru ca intr-o ferma sa se obtina lapte certificat ecologic sunt stipulate in Regulamentarea UE 2091/92 si caietele de sarcini elaborate in diferite tari. In Romania productia ecologica e reglemetata prin Ordonanta de Urgenta 34/2000 si altele.

Provenienta vacilor de lapte. Vacile trebuie sa provina din gospodarii care practica agricultura ecologica.Introducereaanimalelor(vaci si juninci) din fermele neconventionale nu trebuie sa de paseasca 10% din efectivul total. Taurii de reproductie pot fi procurati din gospodarle conventonale daca dupa cumparare sunt furajati conform regulilor ecologice.

Conversia fermei de vaci la tehhnologia eco. Aceasta se realizeaza in decurs a 12 saptamani, respectiv 4 luni. In fermele de bovine pentru carne conversia dureaza 12 luni.

Exigente generale. In fermele ecologice de crestere a vacilor de lapte tehnologia de crestere se realizeaza in regim extensiv. Vacile trebuie sa aibe acces obligatoriu la pasune iar intretinerea are loc in sistem nelegat.

Alimentatia. Aceasta trebuie realizata in primul rand prin furaje si concentrate cultivate ecologic. Minim 50% din furaje trebuie sa provina din ferma. Silozul este limitat la 50% din substanta uscata a ratiei zilnice, iar concentratele sunt limitate la 30% din ratie. Cel mult 10% dintre concentrate pot provenii din fermele convintionale, dar se exclud produse OMG (organismele modificate genetic). Se va respecta cu strictete lista furajelor, aditivilor, substituientilor si adausurilor admise.

Sanatatea animalelor. Lupta impotriva bolilor se face in principal prin metode fitoterapeutice si homeopatice. Medicamentele de sinteza sunt limitate numai pentru a salva animalele sau a evita suferintele lor. Sunt interzise mutilarile de orice fel dar pot fi aprobate castrarea, ecornarea si taierea cozii.

Ameliorarea animalelor. Zootehnia ecologica nu agreaza materialul biologic excesiv de modelat genetic, specializat si orientat spre productii epuizante. Se promoveaza rasele si metisii autohtoni, cu mare rezistenta naturala, indici buni de reproductie, vitalitate si productii mixte. Se acorda importanta maxima insusirilor calitative ale productiei si nu celor cantitative. Este interzis orice manipulare genetica ca transplantarea de embrioni ori clonarea.

Adapostirea si confortul animalelor. Principiul de baza in zootehnia ecologica este apropierea animalelor de mediul natural, aplicarea de metode si tehnici care respecta tehnologia normala a animalelor. Adaposturile trebuie sa corespunda cerintelor fiziologice, igienice si de productie. Se vor respecta normele de suprafata si de volum: 6m²/cap de vaca; 10 m² /cap de taur; 1,5-5 m²/cap de tineret.

Animalele trebuie sa aibe acces la padoc. Se prefera intretinerea nelegata. Priponinul animalelor pe pasune este interzisa. Pardoseala trebuie sa fie intreaga cu asternut bogat. Se admite si gratar pe zone limitate de depunere a dejectiilor.

Microclimatul adapostului. Acesta trebuie sa ofere confort astfel:

-temperature: 5-25 grade C;

-umiditate: 55-75%;

-curenti de aer : 0,1- 0,5m/s;

-gazele nocive in limitele admise;

-lumina: 60 – 70 de lucsi, cu o durata maxima de 16 ore/zi;

-aeromicroflora redusa;

-ventilatia naturala trebuie sa asigure schimbul de aer curat, cca 120-250 mc/cap de vaca

la pasune animalele trebuie ferite de insolatii, ploi reci cu vant puternic si grindina.

Recoltarea laptelui. Laptele se recolteaza in perfece condiii de igiena, incluzand sanatatea si igiena glandei mamare, igiena mulgaorilor, a aparatelor si vaselor de muls, racirea lui imediata. La igienizare se vor utiliza numai mijloace si procedee admise in zootehnia ecologica.

Calitatea globala a laptelui. Laptele bio trebuie sa fie un lapte cu zero defecte de calitate. Asta inseamna ca laptele corespunde deplin la toate criterile de calitate, respectiv nutritional, sanitar, bacteorologic, tehnologic,senzorial si psiho social.

In general, studiile au aratat ca laptele organic contine nivele mai mari de nutrienti si vitamine fata de cel non-organic, de o deosebita importanta fiind acizii grasi esentiali omega-3, vitamina E si precursorul vitaminei A. De asemenea, si antioxidantii luteina si zeaxantina se gasesc in cantitatii mai mari in laptele provenit de la vacile din fermele bio.

Beneficiile nutritionale ale laptelui bio pot fi explicate prin furajarea pe care o au aceste animale. Ele au o alimentatie naturala intr-o masura mai mare, constand in iarba proaspata sau furaje verzi si uscate. Spre deosebire de acestea, vacile din fermele non-organice sunt hranite cu concentrate de cereale, in special porumbul si suplimente nutriţionale.

Inca din 1991, exista o directiva a Uniunii Europene care impune o cota de 60% din dieta zilnica a unei vaci care sa fie compusa din iarba proaspata sau conservata. In plus, se recomandă, pe cat posibil, ca jumatate din acest furaj sa fie produs in ferma respectiva sau in apropierea ei, pentru a asigura prospetimea alimentatiei.

Laptele ecologic trebuie sa prezinte urmatoarele insusiri de calitate:

substante utile: 7% (grasime 3,6 % + 3,2%);

NTG/ml: < 50 000 de germeni;

germeni patogeni: absenti;

spori butirici: < 1000/l;

nr. celule somatice < 250 000/ml;

lipoliza: sub 0,18%;

inhibitori: absenti;

metale grele: absente;

pesticide: absente;

micotoxine: absente;

radionuclizi: in stas;

conditii senzoriale normale;

calitatea comerciala optima.

6.Alimentatia animalelor crescute ecologic

Alimentatia animalelor crescute ecologic nu trebuie fortata. Se folosesc furaje, care satisfac necesitatile animalelor in diferite etape din dezvoltarea acestora. Este interzisa alimentarea fortata (de exemplu ingrasare fortata a gastilor pentru producere de ficat gras). In fermele ecologice animalele se alimenteaza cu furaje, produse dupa metode ecologice, iar in perioada de alaptare animalele trebuie sa consume numai laptele mamei.

Se admite 30% din furajul animalelor sa fie produs pe terenuri in perioada de conversie, iar daca furajele sunt cultivate in gospodaria proprie se admite un procent relativ pana 60%.

Se interzice folosirea antibioticelor sau altor substante, care stimuleaza cresterea sau productivitatea animalelor. In dozele zilnice ale animalelor ierbivore cel putin 60% din substanta solida se asigura din furajul proaspat, uscat sau grane insilozate.Cu permisiunea organismului de inspectie continutul de substanta solida poate fi redus pana la 50 % pentru o perioada de trei luni de la inceputul lactatiei pentru animale pentru lapte.

La alimentatia pasarilor aportul furajelor din cereale si furaje granulate este de cca. 65%. Furajul pentru porci si pasari mai contine furaj uscat si verde si furaje complexe sau grane însilozate.

La hranirea si adaparea animalelor este interzisa folosirea antibioticelor, cocsidiostaticelor, produsele veterinar medicale sau alte substante pentru stimularea cresterii sau productivitatii animalelor.

Furajele, materiile prime pentru furaje, furajele complexe, adausurile si alte materiale auxiliare, adaugate in furajele, fabricate dupa tehnologii speciale, se folosesc la hranirea animalelor daca la fabricarea lor nu au fost folosite organisme modificate genetic sau derivatii lor.

Deoarece calitatea si compozitia furajelor ecologice este atat de importanta pentru productia de carne ecologica si a altor produse animaliere, acesti factori sunt strict reglementati. De exemplu, Regulament privind agricultura ecologica, cere fermierilor din sistemul ecologic sa hraneasca animalele cu furaje 100% organice pentru a-si putea vinde produsele ca ecologice sau pentru a putea folosi sigla UE.

Regulamentul, cere ca furajele ecologice pentru animale sa fie produse:

-din materie prima ecologica, in afara de cazul cand aceasta nu este disponibila in forma ecologica;

-cu o cantitate minima de aditivi si substante complementare de procesare, care pot fi folosite numai in cazul unei nevoi esentiale sau pentru un scop nutritional aparte.

Principiile si regulamentele ecologice impun, de asemenea, ca animalele crescute ecologic sa aiba acces permanent la pasune in aer liber si la furaje grosiere, si de asemenea hrana trebuie sa indeplineasca cerintele nutritionale pentru fiecare etapa de dezvoltare. Respectand principiul folosirii resurselor de la fata locului, furajele ecologice trebuie produse, de preferinta, chiar in ferma in care sunt crescute animalele.

Urmatoarele ingrediente sunt interzise in furajele ecologice:

-agentii de crestere;

-aminoacizii sintetici;

-organismele modificate genetic (OMG-uri);

-alte ingrediente, cum sunt cele listate mai jos, pot fi folosite numai in anumite conditii;

-materiale nonecologice de origine vegetala;

-materiale de origine animala si minerala;

-aditivi alimentari;

-substanţe ajutatoare pentru pregatirea furajelor;

-auxiliari de fabricaţie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here