Importanta exploatarii bovinelor

336

Prin exploatarea bovinelor se intelege anasamblul de masuri tehnico-organizatorice menite sa asigure manifestarea potentialului productiv al acestora (hranire, crestere, reproductie, ameliorare).

Importanta socio-economica a exploatarii bovinelor

Exploatarea bovinelor influenteaza direct nivelul de trai al populatiei prin furnizarea de produse animaliere de mare importanta pentru consumul populatiei.

Datorita rolului social si a ponderii economice ridicate comparativ cu celelalte animale domestice, exploatarea bovinelor e considerata principala ramura a zootehniei mondiale (metionina, lizina, triptofan – proteina animala importanta).

Importanta economica a bovinelor rezida din faptul ca de la bovine se obtin urmatoarele produse: lapte, carne, piele, gunoi de grajd, par si in tari cu agricultura mai putin dezvoltata forta de tractiune.

Laptele

Importanta sociala a laptelui se datoreaza faptului ca:

– bovinele constituie principalul furnizor de lapte pe plan mondial: > 550 milioane tone/an

– asigura 35% din totalul proteinei animale la nivel global.

Aproximativ 95% din productia de lapte la nivel mondial provine de la taurine, iar restul de 5% provine: 2% Zebu, 1,3% caprine, 1,7% ovine. Din aceasta cauza laptele e considerat cel mai complet aliment natural si este singurul aliment pentru nou-nascuti in primii 2-3 ani ai mamiferelor.

Laptele e folosit pe scara larga si ca antidot pentru adultii care lucreaza in mediu toxic: vopsitorii, siderurgie (tipografii) – plumb, aluminiu, in vulcanizari => 1 kg lapte/zi obligatoriu prin lege.

Carnea

– bovinele sunt sursa principala de carne pentru un mare numar de popoare. Acest tip de carne reprezinta 30% din consumul mondial de carne, aceasta dispunand de aminoacizii esentiali consumului uman.

– carnea de bovine are digestibilitate ridicata si rol dietetic. Contine saruri minerale si vitamine esentiale organismului uman.

In ultimele decenii a crescut consumul de carne de bovine in detrimentul celei de porc.

Pielea

– furnizeaza 90% din pielea utilizata in industria pielariei. Din pielea de bovine se confectioneaza imbracaminte, incaltaminte, elemente de marochinarie si harnasamente.

Gunoiul de grajd

– bovinele produc intre 6-10 tone de gunoi/an/UVM – unitate vita mare (cap vaca) . Este un fertilizant complex si este superior ingrasamintelor chimice. {gunoiul de ovine e superior prin continutul in N, P, K, iar cel de porc este daunator mediului prin nitriti si nitrati (cancerigeni) care se infiltreaza in panza de apa freatica}

Particularitati biologice ce fac rentabila exploatarea bovinelor

– bovinele au capacitate mare de adaptare la conditiile pedoclimatice foarte variate si sunt rezintente la unele boli epizootice, fiind raspandite pe intregul glob.

– valorifica in mod economic furajele de volum, deoarece sunt poligastrice.

– nu fac concurenta omului pentru sursele nutritive – ele consuma putine cereale comparativ cu suinele si pasarile pentru obtinerea unui kg produs.

– desi consumul spcific e mai ridicat decat la pasari si porci, unitatea nutritiva consumata e mai ieftina decat la acestea.

Pana la 4000 kg lapte/lactatie nu e nevoie de adaos de concentrate in cazul in care celelalte nutreturi sunt de calitate buna.

– valorifica reziduuri industriale: taitei de sfecla, borhoturi (bere), melasa, sroturi de soia si floarea soarelui.

– au un inalt grad de conversie a proteinei din furaje in lapte (gaina 1:3 proteina din cereale:ou, vaca 1:3 proteina cereale:lapte, 1:20 proteina cereale:carne).

– valorifica in mod eficient pajistile naturale improprii culturilor cerealiere

– nivelul de crestere a bovinelor intr-o tara reprezinta unul din indicatorii grupei de intensifizare al agriculturii si al nivelului de trai al populatiei.

Evolutia cresterii bovinelor pe plan mondial

Cele mai vechi date cu privire la cresterea bovinelor apara in Mesopotamia.

Sumerienii in mileniul 6 i.Hr. au avut exploatarea bovinelor foarte bine dezvoltata. In civilizatia sumeriana au fost gasite mozaicuri ce reprezinta mulgerea vacilor. In perioada antica bovinele s-au utilizat pentru producerea de lapte, carne, piele, forta de munca in agricultura, dar si ca obiect de sacrificiu pentru zei.

Vero, in sec I i.Hr. enumera insusirile favorizante vacilor bune producatoare de lapte: trunchi lung, coarne lungi si subtiri (constitutie fina), frunte larga (Bos Taurus Primigenius), coada lunga, subtire, terminata cu un smoc bogat (constitutie fina), membre lungi, piele subtire si fina, culoare neagra, urmata de culoare rosie si alba. Unele detalii sunt si astazi valabile.

In evul mediu nu s-au realizat progrese importante in exploatarea bovinelor, acestea fiind exploatate cu precadere pentru tractiune si mai putin pentru lapte.

In epoca moderna (sec. XVIII) odata cu concentrarea populatiei la orase a fost stimulata si cresterea bovinelor pentru marirea productiei de alimente de origine animala.

Cea mai mare dezvoltare a exploatarii taurinelor a avut loc in Anglia in sec XVIII, odata cu metodele moderne introduse de Robert Backwell legate de furajare, selectie, consangvinizarea taurilor, potrivirea perechilor, acestea contribuind la formarea raselor moderne (Longhorn si Shorthorn).

Aparitia asociatiilor de crestere pe rase (sec. XIX), cat si a introducerii registrelor genealogice la taurine, a contribuit la dezvoltarea raselor.

Aparitia asociatiilor de control a productiei de lapte: apare prima asociatite in 1895 in Danemarca pentru rasa Rosie Daneza. Odata cu introducerea acestui control se ajunge la o noua etapa a procesului de ameliorare.

In epoca moderna s-au stabilit si standardele pentru fiecare rasa in parte. Exemplarele ce deviau de la standardul rasei erau eliminate de la selectie.

Secolele XIX-XX au reprezentat o perioada a formalismului. Au fost mentinute criterii de exterior ce nu aveau relevanta cu productia. Efectele formalismului au fost eliminate dupa Al II-lea Razboi Mondial.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here