Samanta in agricultura ecologica

95

Seminţele folosite în agricultura ecologică trebuie să fie adaptate la condi iile de producţie ecologică.

Procesul de producere a seminţelor ecologice este obligatoriu controlat: în toate etapele tehnologice de către organismele de drept care in final le atestă.

In agricultura ecologică nu este admis a se folosi următoarele categorii de seminţe:

-cele create prin modificare genetică (O.M.G.);
– obţinute prin hibridare cu androsterilitate citoplasmatică fără

gene restauratoare;

-obţinute prin fuziune de protoplaşti;

– obţinute prin iradiere în ameliorare; Tehnicile autorizate pentru selecţia soiurilor ecologice sunt:

– hibridare;

– selecţia asistată de markeri ADN;

– culturi meristematice;

– culturi de antere şi microspori;

-prin tratarea termică a polenului (se admite chiar iradierea acestuia).

Soiul biologic trebuie obţinut prin metodele de ameliorare în acord cu conceptele enunţate, în cadrul unui program certificat de selecţia ecologică.

Seminţele sau plantele ecologice se vor înmulţi numai după cel puţin o generaţie de cultivare în condiţii ecologice (M. Duda 2004)

Pentru inducerea variaţiilor sunt compatibile şi autorizate procedeele:

– combinaţiile genetice;

– selecţia în masă;

– selecţia genealogică;

– divizarea tuberculilor biologici;

– reîncrucişarea hibrizilor selecţionaţi;

– tratamente termice locale;

– grefare (altoire);

– butăşire;

metode de diagnoză prin marcaj A.D.N.

O verigă tehnologică de mare importanţă este aceea de a proteja culturile semincere şi respectiv seminţele de atacul potenţialelor boli şi dăunători din sol sau din exterior, în special datorită cadrului legislativ care diminuează sau reduce măsurile curative de combatere.

Reţeaua de producere a seminţelor ecologice a început a se dezvolta pe plan mondial de către unele întreprinderi care aparţin federaţiilor naţionale ale agricultorilor producători de seminţe”.

în raport cu cerinţele din caietul de sarcini pentru agricultura ecologică, trebuie găsite metode specifice de dezinfectie a seminţelor înainte de a fi semănate.

Printre metodele încercate se numără termoterapia şi folosirea unor microorganisme – dar rezultatele sunt încă necompetitive.

Reglementarea 1935/95 a CEE conţine noutăţi privitoare la materialele destinate reproducţiei (seminţe, material săditor vegetativ etc.) în agricultura ecologică.

Conform acestei reglementări seminţele şi materialul de reproducere vegetativ utilizate în agricultura ecologică trebuie să provină din plante mamă care au fost cultivate după metode ecologice cel puţin o generaţie pentru culturile anuale şi bienale şi doi ani pentru cele perene.

Seminţele sunt comercializate în ţările Europei Comunitare sub denumirea de SEMNŢE ECOLOGICE’.

In ţara noastră primele încercări de a obţine „seminţe ecologice” de plante legumicole s-au realizat la S.C.L. Bacău în 1997, iar primele seminţe certificate oficial s-au obţinut în anul 1999, la mai multe specii ca: ardeiul gras, lung (kapia) si gogoşar; tomate (3 soiuri); fasole de grădină/ pitică şi urcătoare; dovleac; dovlecei; ţelină; cimbru, salată; ştevie, revent etc

Seminţele ecologice se comercializează în ambalaje speciale marcate distinct: „SEMINŢE ECOLOGICE’ produse în conformitate cu reglementările C.E.E. 2092/91. Se notează de asemenea: numărul de lot; organul de control; producătorul; specia; soiul şi categoria biologică.

Recoltarea se face manual pentru a se putea alege plantele şi fructele ce corespund normelor stabilite.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here