Rasa de vaci bruna de Maramures

408

A rezultat din încrucişări de absorbţie a rasei Schwyz cu Sura de Stepă şi cu Mocaniţa. Primele importuri în 1881 în Maramureş, din Austria şi Germania – rasa Montafone şi rasa Intal.

În 1900 s-au realizat importuri masive de tauri Schwyz din Elveţia în Muntenia, Dâmboviţa, Argeş, Mureş (zona subcarpatică). După cel de-al 2-lea Război Mondial s-au continuat importurile de tauri de Schwyz din Austria şi Elveţia, dar din 1970 s-au realizat importuri de Brown Swiss. E recunoscută ca rasă în 1859. Având origini diferite, materialul biologic actual e foarte heterogen, în zona Maramureş e cel mai puternic nucelu, zona subcarpatică a Munteniei şi Olteniei, având cel mai slab nucleu.

Însuşiri morfologice ale Rasei Brună de Maramureş:

– dezvoltare corporală eumetrică: talia de 125-128 cm şi greutate de 500-550 kg

– tip productiv mezomorf, cap mic expresiv, frunte uşor concavă,

– profil corporal trapezoidal (specific raselor de lapte)

– uger mijlociu, formă globuloasă, sfârcuri potrivit de lungi, divizat, nu are extindere exterioară suficientă (defect al ugerului)

– membre foarte puternice, rezistente

– jaret deschis (picior de elefant – defect de aplomb)

– chişiţă scurtă (oboseşte repede – defect)

– oglinda botului de culoare măslinie, coarne bicolore, ongloane pigmentate

Aptitudini productive:

– rasă mixtă (lapte-carne), producţia variază în limite largi: 3.000-3.500 kg, cu 3,8% grăsime, record: Nausica din Livada (SM) 10.694 kg

– aptitudini bune pentru producţia de carne, se pretează la îngrăşare în sistem intensiv: 900-950 g SMZ, randament la tăiere 53-55%

Însuşiri biologice:

– precocitate bună: atinge maturitatea la 4 ani

– viţei de greutate redusă: max 35 kg

– la 10-16 luni apare instinctul genezic, în funcţie de condiţiile de creştere

– introducere la montă la 18 luni/350 kg

– precocitatea producţiei de lapte e satisfăcătoare: 68-70% la prima lactaţie, maxim la a III-a lactaţie

– capacitatea de valorificare a hranei e satisfăcătoare: 1,2-1,3 UN/kg de lapte

– indicele de lapte > decât la Bălţata Românească: 1/6-1/7 greutate vie/producţia de lapte

– longevitate productivă 6-7 lactaţii > Bălţata Românească

– rezistenţă mare la factorii de mediu şi îmbolnăviri: sensibilitate la TBC

– se pretează la întreţinerea parcimonioasa din zona de şes, premontană şi montană

Constituţie:

– robustă

– caracter docil

– persistenţa mai bună a lactaţiei decât la Bălţata Românească

– rezistă mai bine la temperaturi ridicate decât Bălţata Românească

Perspective de exploatare:

Capacitatea productivă ridicată pentru lapte şi carne în zone defavorizate (montană şi submontană)

– masivizarea taliei: >130 cm, >580 kg, producţie de lapte > 4.500 kg

– mărirea vitezei de muls: 1,8 – 2 kg lapte/minut

– indice mamar > 46%

se continuă încrucişările de infuzie cu rasa Brown Swiss pentru mărirea producţiei de lapte şi însuşirile ugerului, cu rasa Schwyz de Elveţia pentru mărirea rezistenţei organismului şi cu rasa Schwyz de Germania şi Austria pentru menţinerea calităţii producţiei de carne.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here