Ecosistemele acvatice au la baza structurii trofice plantele verzi care au capacitatea de a transforma energia solara in energia legaturilor chimice ale substantelor organice vii produse prin fotosinteza.

Productia primara bruta reprezinta cantitatea de energie asimilata de plante in procesul fotosintezei.

Productia primara neta reprezinta cantitatea de energie stocata sub forma de substanta organica vie.

Biomasa reprezinta cantitatea de substanta organica acumulata intr-o perioada de timp si existenta la un moment dat.

Productivitatea primara reprezinta cantitatea de materie organica vie acumulata intr-o unitate de timp pe o unitate de suprafata.

Productivitatea primara a ecosistemului acvatic este determinata direct de valoarea factorilor de influenta biotici si abiotici si ca valoare reala este data de rezultanta interactiunii tuturor componentelor biocenotice.

Productia primara neta realizata intr-un ecosistem este utilizata ca sursa de energie la nivelele trofice urmatoare: direct pentru fitofagi si indirect pentru consumatori secundari de ordin 1 sau 2, conducând la ceea ce numim productia secundara. Transferul de energie de la un nivel trofic inferior spre urmatorul nivel trofic se face cu pierderi mari de energie cauzate de intretinerea functiilor metabolice ale fiecarui organism. Scaderea productiei nete, pornind de la nivelul producatorilor primari catre nivelele trofice superioare, este mare .

In ecosistemele acvatice controlate – iazuri si helestee – cunoasterea tuturor aspectelor legate de productivitatea biologica primara, inclusiv a nivelului productivitatii piscicole, are o mare importanta practica.

Productivitatea piscicola reprezinta posibilitatea unui ecosistem acvatic – apa curgatoare, iaz, helesteu etc.- de a produce biomasa piscicola la anumite valori cunoscute a componentelor biotice si abiotice (ARRIGNON I, 1993). Nivelul productivitatii piscicole este determinat de capacitatea biogenica (B), definita ca expresie a valorii nutritive a apei pentru pesti si de un numar de factori de productivitate (K), biotici si abiotici (specia de peste, vârsta pestilor, temperatura apei, pH-ul apei etc.).

Productivitatea piscicola totala reprezinta suma productivitatii piscicole naturale, a productivitatii induse prin administrarea de ingrasaminte (organice si minerale) si a productivitatii atribuite furajelor (M. HUET, 1960).

Pentru determinarea productivitatii piscicole, autori consacrati au elaborat metode si formule de calcul diferite:

Metoda LEGER – HUET – ARRIGNON (L.H.A.) este cea mai cunoscuta si utilizata metoda pentru aprecierea productivitatii piscicole teoretice pentru apele naturale.

Formulele de calcul sunt:

P = 10 x B x K ( kg/ha/an ) pentru ape stagnante, in care:

P = productivitatea piscicola

B = capacitatea biogenica, notata de la 1 (ape foarte sarace) la 10 (ape foarte bogate)

K = K1 x K2 x K3 x K4 x K5 = factori de productivitate, cu valorile ( Arrignon, 1976):

K1 = 1 pentru regiuni temperate (temperatura medie anuala a apei t0 = 100C), 2 pentru regiuni calde (t0 = 16 0C) si 3 pentru regiuni intertropicale (t0 = 220C)

K2 = 1 pentru ape acide si 1,5 pentru ape alcaline

K3 = 1 pentru salmonide, 1,5 pentru ciprinide reofile, 2 pentru ciprinide stagnofile si 3 pentru ciclide

K4 = 1 pentru pesti cu vârsta mai mare de 6 luni si 1,5 pentru pesti cu vârsta mai mica de 6 luni.

K5 = 0,2 ¸ 0,5 pentru zona urbana, 0,5 ¸ 1,0 pentru zona rurala si 1,1 ¸ 1,6 pentru zona pastorala (in afara localitatilor)

Avantajul acestei metode consta in usurinta si rapiditatea de aplicare in comparatie cu metodele care presupun inventarieri piscicole. in plus, valorile obtinute prin aplicarea formulei sunt foarte apropiate de valorile obtinute prin inventarieri piscicole .

Aceasta formula este recunoscuta si utilizata de catre autoritatile administrative din Franta si Landul Bavaria.

Formula Leger – Huet – Arrignon nu este aplicabila pentru helestee eutrofe populate in policultura (crap autohton si ciprinide asiatice) a caror productivitate piscicola naturala poate depasi 1000 kg/ha ajungând chiar la 2730 kg/ha/an . Daca se iau in consideratie valorile maxime pentru capacitatea biogenica si factorii de productivitate, formula L-H-A are ca rezultat 720 kg/ha/an. Se impune reactualizarea acestei metode (formule) sau gasirea altora, aplicabile conditiilor particulare din helesteele folosite in piscicultura .

Metoda SCHAPERCLAUS si WUNDER stabileste clasa de productivitate si productivitatea piscicola a helesteelor functie de volumul planctonului total determinat la un moment dat, astfel:

Clasa de productivitate Plancton total Productivitatea piscicola

(cm3/m3) (kg/ha/an)

I 30 – 50 200 – 400

II 15 – 30 100 – 200

III 5 – 15 50 – 100

IV 1 – 5 25 – 50

Aceasta metoda este aplicabila helesteelor in care se creste crapul in monocultura si regim nefurajat.

Metoda LUNDBECK – WUNDER – DAMRICEV (E. COSTEA et al., 1971), consta in determinarea productivitatii piscicole naturale pe baza calcularii biomasei planctonice si bentonice, anuale. Se considera productia anuala de bentos (kg/ha) ca fiind de 3 (trei) ori valoarea cantitatii maxime determinate in cursul verii. Se considera productia anuala de plancton (kg/ha) ca fiind de 3 (trei) ori valoarea medie anuala obtinuta prin determinari raportate la volumul de apa al unui hectar de helesteu. Se insumeaza productia anuala de plancton si bentos si se aplica urmatorii coeficienti de transformare:

47 % reprezinta consumul din total biomasa;

50 % reprezinta proteina asimilabila din biomasa consumata;

30 % reprezinta carnea de peste rezultata din consumul proteinei asimilabile.

Metoda MATEI propune evaluarea productivitatii piscicole naturale (PPN) a lacurilor de acumulare din nordul Moldovei prin transformarea biomasei planctonice in carne de peste pe baza relatiei:

PPN = productivitatea piscicola naturala (kg / m3 / an)

BP = biomasa planctonica (kg / m3 / an)

C = coeficientul de conversie al biomasei planctonice in carne de peste planctonofag

(C = 18 pentru F1+ si C = 13 pentru F3+ conform BIALOKOZ, 1984).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here