In perioada de crestere a puilor este necesar sa se efectueze o serie de lucrari tehnice care au drept scop ameliorarea conditiilor de calitate bioproductiva a helesteului. In principal acestea sunt: administrarea de Ingrasaminte (minerale si organice), administrarea de amendamente, combaterea vegetatiei dure sau a vegetatiei submerse, combaterea Infloririi, aerarea apei, s. a.

Ingrasamintele minerale (In special azotatul de amoniu, superfosfatul sau Ingrasamintele complexe), Ingrasamintele organice (In special gunoi fermentat sau plante verzi) si amendamentele calcaroase au rolul de a intensifica productivitatea piscicola naturala, daca este cazul. BILLARD (1995, pag. 189) propune un model practic si simplu pentru a determina oportunitatea administarii de Ingrasaminte In helesteu, In cursul verii. Se masoara transparenta apei cu discul Secchi: valoarea de pana la 25 cm semnifica o Incarcare mare a apei In alge si nu se administreaza Ingrasaminte. Daca transparenta apei are valoarea cuprinsa Intre 25 si 35 cm, se pot administra fertilizanti. Daca transparenta apei este mai mare de 35 cm, aportul de fertilizanti este necesar. De asemenea, la administrarea fertilizantilor trebuie sa avem In vedere: temperatura apei, continutul In oxigen solvit si, foarte important, pH-ul. Cantitatile de Ingrasaminte minerale si organice administrate In cursul verii trebuie sa se determine pe baza analizelor chimice ale apei din helesteu si ale apei din sursa de alimentare, In special functie de continutul In azot (N) si fosfor (P).

Ingrasamintele minerale se administreaza In apa sub forma unor solutii diluate; se recomanda administrarea unor doze mici la intervale de 3-8 zile si pe timp cu vant, ceea ce determina o repartizare mai uniforma si o omogenizare mai buna In masa apei. Ingrasamintele minerale pe baza de azot pot induce o crestere a productivitatii piscicole naturale cu 50%, iar Ingrasamintele pe baza de fosfor induc o crestere cu 50-155% . Acelasi autor citeaza pe WALTER, care afirma ca 1 kg de P2O5 va creste productia de crap cu 2,13 kg.

Raportul optim Intre fosfor si azot, In apa din helestee, este de 1:4; deficitul In fosfor Impiedica intrarea azotului In circuitul materiei. Ingrasamintele potasice (40 kg/ha substanta activa) sunt recomandate pentru ca sporesc efectul Ingrasamintelor fosfatice .

Ingrasamintele organice utilizabile sunt: gunoiul de grajd, purinul, compostul, Ingrasamintele verzi si reziduurile organice urbane sau industriale.

Administrarea Ingrasamintelor organice este recomandata numai In helestee populate In policultura, In caz contrar efectul lor nu este exploatat decat partial.

Gunoiul de grajd trebuie sa fie bine mineralizat pentru a se evita un consum mare si inutil de oxigen solvit si pentru a se accelera intrarea In circuitul materiei din apa a elementelor solubile pe care le contine. In plus, gunoiul mineralizat constituie si hrana directa a unor grupe de organisme bentonice. Gunoiul de grajd se administreaza In zona litorala, In gramezi de cate 100-200 kg, eventual acoperite cu un strat de pamant recomanda distributia cantitatii totale astfel: 40 % In luna iunie, 25 % In iulie, 20 % In august si 15 % In septembrie, BILLARD si JOSETTE SEVRIN-REYSSAC insista pe efectul benefic al administrarii Ingrasamintelor organice In helesteul de iernare a puilor, care induce o dezvoltare a biomasei planctonice si ofera puilor posibilitatea de a se hrani, atat cat au nevoie si In timpul iernarii.

Cantitatile de Ingrasaminte organice recomandate a fi administrate sunt diferite: 10-16 to / ha, 5-15 to / ha , 750-1500 kg / ha substanta uscata administrata In 15 reprize , 10-30 kg / ha / doza de materie uscata administrata saptamanal (sau 1,4-4,2 m3 / ha / saptamana cu un continut de 5 % materie uscata).

Ingrasamintele verzi reprezinta o sursa importanta de nutrienti atat pentru organismele planctonice (se dubleaza cantitatea) cat si pentru organismele bentonice (1,65 coeficient de multiplicare) (POJOGA, 1976, pag. 252). Ele pot preveni din culturi semanate si inundate, din plantele acvatice recoltate din helesteu sau din plante aduse din afara helesteului (GHERACOPOL, 1960, pag. 306-309). Acelasi autor citeaza pe D. TH. BUsNITa care a constatat ca vegetatia acvatica recoltata de pe 1 ha constituie o cantitate suficienta pentru Ingrasarea a 4 ha si induce o crestere a productivitatii piscicole naturale cu 60-120 kg / ha. Cantitatile recomandate sunt de 3-6 to / ha (POJOGA, 1976, pag. 253). Administrarea Ingrasamintelor verzi se face cu precautie din cauza consumului foarte mare de oxigen solvit pe care Il necesita descompunerea lor.

Administrarea amendamentelor calcaroase are multiple efecte pozitive: tamponeaza apa (ameliorand pH-ul), Imbogateste apa In calciu (element foarte important, mai ales In perioada de crestere vara I), contribuie la combaterea unor parazitoze si a Infloririi apei. Se utilizeaza In mod obisnuit var stins si var nestins (POJOGA, 1976, pag. 235-241). SCHÄPERCLAUS (1962, pag. 350-363) considera varul ca un element cu rol foarte important In piscicultura. Recomanda o doza orientativa de 50-100 kg / ha var nestins administrat In apa fara a se pune In nici un fel In pericol viata pestilor.

Vegetatia acvatica submersa, emersa sau plutitoare nu trebuie tolerata In helesteele de crestere vara I. Unii autori recomanda combaterea vegetatiei dezvoltata In exces prin metode mecanice, termice, optice si chimice (SCHÄPERCLAUS, 1962, pag. 317-338) si altii prin metode mecanice si chimice (POJOGA, 1976, pag. 226-231). Dupa anii ’80 a Inceput sa se practice tot mai mult metoda biologica.

Metoda mecanica se refera la distrugerea rizomilor prin aratura sau scarificare si la cosirea plantelor prin diferite metode si mijloace. In Romania, Incepand cu anii ’70, se practica distrugerea plantelor prin cosire cu utilaje speciale (cositori acvatice).

Metoda termica consta In vidarea helesteului pe timpul iernii si eventual, efectuarea unei araturi, pentru a expune la frig rizomii, mugurii sau semintele plantelor acvatice.

Metoda optica este aplicabila pe helestee experimentale cu suprafete mici; consta In realizarea unei plansete (plute) din scandura care se ancoreaza In zone cu vegetatie. KISLER (1931), citat de SCHÄPERCLAUS (1962, pag. 321) afirma ca a obtinut prin aceasta metoda distrugerea algelor verzi In 8 zile, a genului Alisma In 18 zile si a genurilor Scirpus si Phragmites In 30 zile.

Metoda chimica se refera la folosirea diferitelor tipuri de ierbicide: de contact (absorbite prin frunze sau prin radacini) si sistemice. Se recomanda folosirea cu prudenta a ierbicidelor In helestee si folosirea lor numai In situatii extreme, la helestee populate cu pesti mari si numai cu asistenta din partea unor specialisti (POJOGA, 1976, pag. 230).

Inflorirea apei are efecte negative multiple asupra mediului acvatic si sunt frecvente situatiile In care trebuie diminuata rapid populatia algala supranumerica. Cel mai utilizat algicid este sulfatul de cupru (Cu SO4) care se administreaza In 4 doze a cate 2-3 kg / ha la intervale de cateva zile (SCHÄPERCLAUS, 1962, pag. 320) sau 1 g / m3 pentru ape putin acide si 1,5 g / m3 pentru ape alcaline (JOSETTE SEVRIN-REYSSAC, 1995, pag. 51). Aceeasi autoare recomanda In combaterea Infloririi apei, simazinul care este foarte eficient In distrugerea algelor brune, In doza de 1-2 g / m3 si, In plus, prezinta avantajul ca este complet inofensiv pentru microfauna acvatica.

Oxigenul solvit In apa poate avea o dinamica periculoasa In helesteele de crestere, indiferent de regimul de exploatare – extensiv, semi-intensiv si intensiv – mai ales atunci cand se folosesc fertilizanti In mod excesiv, In anumite conditii climatice (temperaturi ridicate, calm, lipsa precipitatiilor, etc.) si In anumite conditii din mediul acvatic. Dezoxigenarea apei este Intalnita si In helesteele de iernare. Scaderea concentratiei In oxigen solvit sub 5 mg / l are consecinte negative asupra gradului de valorificare a hranei si, In consecinta, asupra ritmului de crestere a puilor. Scaderea concentratiei oxigenului solvit sub 3 mg / l poate conduce la mortalitati importante In populatia piscicola, uneori totale.

Cresterea continutului In oxigen solvit se poate realiza prin mai multe mijloace:

– alimentarea helesteului cu un debit suficient de apa proaspata, bine oxigenata, pentru a Inlocui In timp util volumul de apa uzata din helesteu;

– accelerarea mineralizarii substantelor organice; GHERACOPOL (1960, pag. 51) recomanda folosirea permanganatului de potasiu In cantitate de 0,282 g / m2. POJOGA (1977, pag. 236 si 237) recomanda utilizarea varului In cantitati extrem de variabile, de la 50 la 1200 kg / ha, functie de natura solului si pH-ul apei;

– combaterea “Infloririi apei”;

– utilizarea de mijloace mecanice (aeratoare de diferite tipuri si modele)

In literatura de specialitate exista putine puncte de vedere sustinute de cvasitotalitatea autorilor; unul din acestea este cantitatea minima de oxigen solvit necesar pentru a asigura ciprinidelor conditii normale de crestere: 5 mg / l O2.

Viviere flotabile si bazine termostatate (tancuri)

In perioada de crestere a pestilor se efectueaza lucrari tehnologice care au ca obiective principale: mentinerea conditiilor optime de viata si preventia ihtiopatologica.

Viviere flotabile. Intr-o perioada de 2-4 saptamani, la o termica a apei mai mare de 20oC, pe filamentul plaselor se depun suspersii din apa (materii anorganice si organice moarte)si se dezvolta perifitonul. Acest fenomen are drept urmare o crestere In greutate a plasei , cu influenta directa asupra flotabilitatii Intregului sistem si Ingreuneaza circulatia apei deci, buna oxigenare a mediului de cultura. De asemenea, se creeaza conditiile necesare fixarii si dezvoltarii germenilor ce pot produce Imbolnaviri ( micoze, parazitoze, etc).

Pe baza observatiilor permanente sau a unui grafic prestabilit se organizeaza decolmatarea (spalarea) si dezinfectia plaselor.

Trebuie acordata atentie permanenta igienizarii platformelor si distribuitoarelor de hrana.

Bazine termostatate (tancuri). Principalele lucrari tehnologice de Intretinere a unui mediu optim de viata se refera la spatiile de crestere si instalatiile auxiliare, In principal instalatia de preparare a apei tehnologice.

Periodic sau daca este cazul, zilnic, se face o igienizare a peretilor bazinelor cu solutie de permanganat de potasiu (23 mg/l) sau albastru de metil (1 %). De asemenea, zilnic, se Indeparteaza reziduurile furajelor neconsumate si dejectiile. Curatarea zilnica este necesara deoarece reziduurile de materie organica sunt medii de cultura pentru germenii patogeni, descompunerea lor se face cu un consum important de oxigen si determina deteriorarea calitatii mediului.

Monitorizarea mediului.

In perioada de crestere a puilor, trebuie monitorizati permanent cei mai importanti factori climatici: temperatura aerului, regimul eolian si precipitatiile si cei mai importanti parametri fizico-chimici si biologici ai apei: temperatura, transparenta, pH, oxigen solvit, substanta organica, duritate, azotiti, azotati, biomasa planctonica si biomasa bentonica. Toate aceste informatii se noteaza In Registrul fermierului. Frecventa Inregistrarilor este zilnica, periodica sau ocazionala functie de parametrul monitorizat.

Temperatura aerului, In zona temperata, este factorul de influenta cu dinamica cea mai interesanta ; valorile se determina cu un termometru cu mercur, alcool sau electronic la orele 8, 14 si 20.

Recomand efectuarea unui studiu anual, folosind informatiile unui post meteo apropiat, prin care sa urmarim:

– temperatura medie zilnica Inregistrata In perioada de reproducere a speciilor cultivate;

– diferenta Intre to max. si to min In cursul fiecarei luni

– numarul zilelor tropicale (to max ≥ 30oC);

– numarul zilelor de Inghet (to min ≤ 0oC)

– numarul zilelor de iarna (to min ≤ 0oC).

Precipitatiile, influenteaza direct desfasurarea activitatilor dintr-o crescatorie sistematica de tip clasic (suprafete mai mari de 50-100 ha, drumuri de pamant, lipsa depozitelor de furaje pentru fiecare helesteu, etc.) Se masoara si se noteaza cantitatea de precipitatii si durata acestora. Informatiile sunt utile atat In analiza activitatii din anul anterior cat si pentru mai buna elaborare a programului viitor. Numarul zilelor cu soare si durata de stralucire a soarelui (In ore) sunt informatii complementare obtinute de la statia meteo.

Regimul eolian are efecte ecologice importante dar putin studiate. Influenteaza, In mod direct In crescatorii clasice, desfasurarea activitatii. Este util pentru tehnolog sa cunoasca, pe baza Inregistrarilor zilnice, caracteristica zonei In care este amplasata ferma de helestee sau vivierele flotabile si mai ales: numarul zilelor fara vant, a zilelor cu viteza vantului 0,1 – 20 km / ora, a zilelor cu viteza vantului mai mare de 20 km / ora, etc.

Temperatura apei este masurata cu termometru cu mercur sau electronic, zilnic, la orele 800, 1400, 2000 si se calculeaza media zilnica. Temperatura apei este unul din principalii factori de influenta care determina ritmul bioactivitatilor si productivitatea unui ecosistem. Functie de temperatura apei se organizeaza principalele lucrari tehnologice din acvacultura: reproducerea, cresterea si iernarea. Anual, se analizeaza regimul termic al apei si se evidentiaza: perioada activa a crapului (to apei = 8 – 28 *C ), perioada de crestere optima (to apei = 18 – 26oC), perioada de risc maxim (to apei ≥ 28oC) si perioada de hibernare (to min ≤ 8oC).

Reactia apei (pH-ul ) este un indicator care trebuie monitorizat pentru informarea completa a tehnologului asupra fenomenelor chimice care au loc In ecosistem. In medii libere (helesteu si viviere ) apa are o mare capacitate naturala de tamponare si foarte rar, In cazul unor dezechilibre ecologice grave, pH-ul poate atinge valori In afara limitelor suportabile de catre pesti.

Oxigenul solvit. Este absolut elementar sa urmarim permanent dinamica oxigenului solvit In apa, factor de care depinde nu numai productivitatea helesteului ci viata Insasi din ecosistem. Determinarea oxigenului solvit In apa se realizeaza In teren prin ,,metoda colorimetrica” (aproximativa) si cu determinatoare electronice (grad ridicat de precizie) sau In laborator prin titrare cu tiosulfat de sodiu 0,01 n.

Prelevarea probelor de apa pentru determinarea oxigenului solvit se face de la statii fixe pentru perioada analizata, statii amplasate de obicei In zona evacuarii helesteului sau centrul vivierei si de la adancime de 1,5-2,0 m (sau chiar de la nivelul platformei). Pentru prelevare se folosesc sticle de 150-200 ml cu dop rodat, taiat oblic si un sistem simplu de scoatere a dopului la orizontul (de adancime) dorit.

Fixarea oxigenului solvit se face imediat dupa prelevarea probei de apa, astfel: se introduc la fundul flaconului, cu ajutorul unei pipete, 1ml solutie sulfat de mangan (sol.1) si 1 ml solutie iodura de potasiu (sol. 2). Pipetele se ridica usor pana sub nivelul apei pentru a se goli. Dupa aceasta se Inchide flaconul cu dopul rodat, fara a forma bule de aer, se agita de cateva ori si se lasa 1-2 min. pentru depunerea precipitatului format. Precipitatul are culoarea de la alb laptos pentru 02 = 1mg / l pana la maro pentru 02 = 8 –10 mg / l ( exista scari colorimetrice standardizate destinate tehnologilor din acvacultura )

Dinamica oxigenului solvit In helestee eutrofizate , exploatate In regim semiintensiv sau intensiv, lipsite de instalatii mecanice de aerare si alimentare cu apa proaspata, din ratiuni economice, doar pentru pastrarea nivelului normal de retentie, se caracterizeaza In general prin mentinerea unor valori mai mari de 5 mg / l In perioada cu temperaturi ale apei de pana la 250C, urmata de o cadere proportionala cu cresterea temperaturii, atingand valorile minime In perioada de Inflorire a apei, la orele diminetii. Avand In vedere rentabilitatea anuala a fenomenului, este relativ usor sa eviti situatiile critice cu conditia, obligatorie, de a monitoriza permanent minima oxigenului solvit la ora 600 dimineata.

Pentru mentinerea oxigenului solvit la valori mai mari de 5 mg / l sunt importante masurile preventive de reducere a eutrofizarii ecosistemului, combaterea Infloririi apei, schimbarea volumelor de apa la fiecare 7-10 zile si aerarea mecanica. Continutul In oxigen solvit mai mic de 5 mg/l are efect financiar negativ mai mare decat cheltuirea resurselor necesare pentru mentinerea lui la valori optime.

In analiza activitatii anuale, trebuie evidentiat numarul zilelor favorabile cresterii puilor din punct de vedere al continutului apei In oxigen solvit.

In cazul bazinelor termostatate, mentinerea oxigenului solvit la valori optime se realizeaza permanent cu ajutorul instalatiilor speciale asistate de calculator.

Transparenta se masoara cu discul Secchi, periodic, cel putin o data la 5-10 zile. Se va observa existenta unei stranse corelatii Intre valorile transparentei, indicelui planctonic si oxigenului solvit determinat la ora 600 a.m.

Substanta organica, azotitii, azotatii, fosfatii, duritatea totala, calciul si alti parametri considerati necesari se determina In laboratoare specializate cu o periodicitate maxima de 30 de zile.

Biomasa planctonica, exprimata prin indicele planctonic , se determina In conditii de teren cu ajutorul unui fileu prin care filtram 10 l apa, concentratul de plancton se transfera Intr-o eprubeta gradata special si se adauga 1 ml formol (2%). Planctonul mort se decanteaza pe parcursul a cateva ore si se citeste indicele planctonic.

Probele prelevate sunt supuse analizei si prelucrate In laborator, dupa metoda numararii pe specii si a calcularii densitatii pe unitatea de volum. Rezultatele obtinute pun In evidenta densitatea numerica, frecventa si dominanta formelor planctonice.

Biomasa bentonica se determina cu ajutorul urmatorului inventar: draga Marinescu, sita pentru spalarea esantionului, lighean de plastic (15-20 l), cana de plastic (1-2 l), vas Petri, lupa de teren, penseta, sticla de 100 ml, formol.Metoda este simpla : proba de sol prelevata cu draga Marinescu se spala pe sita si analizam organismele bentonice cu ochiul liber sau cu lupa. Pentru tehnologi, In determinarile din teren, important este numarul de chironomide si oligochete pe metrul patrat de helesteu. Determinari repetate ale acestui indicator Ii va oferi informatii privind potentialul productiv al fiecarei helesteu.

Materialul biologic conservat este supus In laborator unor analize dupa metoda numararii speciilor, a calcularii densitatii pe unitatea de suprafata si a determinarii biomasei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here