Pretentiile plantelor legumicole fata de elementele nutritive

56

Nevoia plantelor legumicole fata de elementele nutritive este direct proportionala cu specificul biologic, perioada de vegetatie si productia planificata.

Specificul biologic al plantelor legumicole trebuie considerat ca aspect general, corelat cu structura morfologica a plantelor, cu perioadele de vegetatie si formele de cultura ale acestora si cu productiile planificate.

In functie de faza de vegetatie – cele mai mari cerinte si nevoi le au plantele in perioada formarii pentru sintetizarea in vederea depozitarii a substantelor de rezerva), cand cerintele sunt mari, desi nevoile sunt mici, datorita sistemului radicular slab use de aprovizionare din straturile mai adanci ale solului.

Posibilitati practice de satisfacere a pretentiilor plantelor legumicole fata de elementele nutritive; Pentru practica bgumicola intereseaza sursa de satisfacere a necesarului de elemente nutritive modul, momentul, forma si cantitatea necesara.

Sursele de asigurare a plantelor legumicole cu elemente nutritive sunt ingrasamintele, care se grupeaza in: ingrasaminte organica; ingrasaminte organice verzi; ingrasaminte chimice – simple si complexe; ingrasaminte organo-minerale (ionitice); ingrasaminte bacteriene – pentru legumicultura intensiva,pentru legumicultura ecologica sunt eliminatedin retelele de fertilizare produsele de sinteza.

Modul, momentul, cantitatea si forma de administrare se stabileste pentru fiecare specie, in functie de sistemul de cultura si pretentiile plantelor.

Dozele de ingrasaminte ce se aplica la plante, se stabilesc prin calcule, tinandu-se seama de tipul de sol, gradul de aprovizionare! cu elemente nutritive, rezerva soiului, productia planificata, consumul specific de elemente minerale din sol, gradul de utilizare a substantei active din ingrasaminte, legat de particularitatile biologice si factorii de vegetatie.

Ca moment de aplicare a ingrasamintelor la culturile legumicole, se considera ca cea mai avantajoasa posibilitate este ca fertilizarea de baza sa se faca odata cu pregatirea de toamna a terenului, fertilizarea locala odata cu plantatul sau semanatul iar fertilizarea faziala in mai multe etape.

Forma de administrare este data de insasi starea lor fizica naturala. Administrarea la fertilizarea de baza si locala este in forma solida, iar in vegetatie – solida si lichida – pentru culturile in camp, protejate si fortate.

In legumicultura intensiva, cele mai bune rezultate se obtin prin folosirea combinata a ingrasamintelor organice cu cele minerale, ingrasamintele organice putand fi inlocuite si cu cele verzi, iar cantitatile trebuie bine stabilite, evitandu-se atat excesul cat si deficitul, ambele fiind daunatoare. In legumicultura ecologica se utilizeaza forma naturala a ingrasarii cu ingrasaminte organice si organice verzi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here