Cresterea linului in policultura impreuna cu crapul si alte ciprinide

49

Tinca tinca (Linnaeus)

D III – IV  8-9, A III- IV  6-8, P I 15-17, V II (8) 9, linia lat. masculi 90  30-32 / 19-21 110, linia lat. femele : 87 30-35 / 20-23 115, dinti faringieni 4 (5) – (5) 4, vertebre  37-41

Corpul usor comprimat lateral, inalt si scurt, sectiune ovala, profilul dorsal si profilul ventral convex, invelis complet de solzi mici si un strat consistent de mucus.

Capul comprimat lateral, ochi mici, narile apropiate de ochi, gura terminala, usor oblica, buze groase, o pereche de mustati scurte.

Inotatoarele sunt rotunjite, pedunculul caudal foarte inalt, caudala usor scobita. Inotatoarele ventrale a masculilor depasesc evident orificiul anal si ating inotatoarea anala.

Culoarea este galben-ruginiu, mai inchisa dorsal (verde-masliniu) si mai deschisa, ventral. Coloarea este mult influentata de mediul de viata.

Dimensiuni obisnuite la maturitate deplina, 20-30 cm si 0,5-1,0 kg

Traieste exclusiv in ape statatoare, eventual cu mult mil si vegetatie acvatica . Ajunge la maturitate sexuala la 3-4 ani.

Reproducerea are loc la temperatura de 19-20oC, dureaza 6-8 saptamani , timp in care femela de lin depune icrele in portii, la fiecare 7-8 zile. Icrele se depun pe vegetatie. Prolificitatea totala este de 400-600 mii boabe icre si diametrul acestora, 0,8-1,0 mm. Incubatia dureaza 3-4 zile la temperatura apei de 21-23oC. Dupa eclozare, larvele raman lipite de vegetatie, cateva zile. Sacul vitelin se resoarbe dupa 15-16 zile de la eclozare.

in primele zile, larvele se hranesc cu infuzori, forme zooplanctonice mici si mai tarziu cu zooplancton. Hrana specifica puilor si exemplarelor mature este constituita din zoobentos, plante acvatice vii si moarte, moluste, crustacee si detritus organic.

Suporta scaderea oxigenului solvit pana la 0,5-1,0 mg / l si se dezvolta normal la 3 mg / l. Este sensibil la poluanti industriali.

Ierneaza, ingropat in mal, fara a forma carduri mari. in timpul iernarii nu se hraneste.

Linul este rezistent, foarte rar imbolnavindu-se. Este parazitat de: Tripanosoma, Myxobolus, Diplostomum, Dactylogyrus, Piscicola, Ergasilus si Argulus.

Cresterea linului in policultura cu crapul si alte specii de pesti, s-a practicat de mult timp:
– in iazuri si ramnice. in sec XX s-au elaborat tehnologii privind reproducerea si cresterea linului; ca activitate practica nu a cunoscut o dezvoltare importanta datorita ritmului de crestere (mic) si cererii limitate. Linul trebuie crescut in policultura cu crapul si alte specii, deoarece valorifica bine resturile de hrana, rezulta o productie suplimentara de peste, mai ales in sistemele de crestere extensive si semiintensive si diversifica sortimentele produselor oferite pe piata.

– in trecut, linului i se atribuiau puteri miraculoase in tratarea unor boli: dureri de cap, boli de ochi, hepatite si paraziti intestinali. A fost numit si ,,doctorul pestilor” deoarece pestii bolnavi (raniti) se vindecau, frecandu-se de mucusul lor (S. CaRaUsU, 1952, pag. 412).

Reproducatorii de lin au varsta de 5-10 ani, greutatea individuala de 0,5-1,5 kg / ex si sunt crescuti in helestee lipsite de pesti rapitori (mai ales somn si stiuca).

Reproducerea linului se organizeaza in doua moduri:
– in helestee de reproducere cu suprafata de 100-200 mp, lipsite complet de vegetatie si populate cu 4-8 familii (o familie este formata dintr-o femela si doi masculi, de aceeasi varsta). Pentru depunerea icrelor se instaleaza cuiburi de reproducere, confectionate din plante acvatice, mustati de salcie sau resturi de plasa pescareasca. Pentru fiecare familie se instaleaza 1-2 cuiburi. Dupa reproducere, cuiburile cu icre embrionate se muta in helesteul de crestere a puilor de lin in vara I si sunt inlocuite cu alte cuiburi pentru reproducerea a 2-a. Nu recomand folosirea tuturor seriilor de ponte depuse, deoarece puii rezultati nu au timpul necesar pana in toamna, sa creasca suficient de mari pentru a rezista la iernare si in plus, diferentele de varsta vor da o populatie de lini foarte neuniforma ca si marime. Transferul cuiburilor de icre embrionate trebuie facut ,deoarece puii de lin pot fi pescuiti tarziu, la cca 30 de zile de la eclozarea ultimei serii si in plus, fiind foarte mici se pescuiesc greu.

– in helesteele de crestere a puilor de lin in vara I. Acest procedeu tehnologic este cel mai simplu si eficient. Helesteul trebuie sa indeplineasca o conditie esentiala: pregatirea corespunzatoare in vederea unui pescuit eficient, fara pierderi mai mari de pui de lin (acestia, cand se simt in pericol, se ingroapa in sedimente). Platforma helesteului trebuie amenajata intr-o panta accentuata spre un canal drenor care se scurge total. Evacuarea apei, in vederea pescuitului, se face intr-o perioada mare de timp astfel incat puii sa nu sesizeze scaderea nivelului apei si sa se concentreze in drenor. Se recomanda instalarea unui prinzator (capcana) la iesirea din calugar. Pregatirea helesteelor in vederea popularii cu reproducatori de lin consta in fertilizarea cu ingrasaminte organice mineralizate complet (20-30 to ha) asigurarea unei suprafete inierbate (100-200) mp si filtrarea riguroasa a apei de alimentare Helesteul se populeaza cu cinci familii / ha, fiecare familie fiind constituita dintr-o femela si doi masculi de aceeasi varsta in deplina maturitate biologica (5-10 ani).

Pregatirea helesteului in vederea cresterii puilor consta in:
– administrarea de fan (200-400 kg / ha) imediat dupa inundare, administrarea de drojdie de panificatie (0,2 g / mc / zi) timp de 15 zile dupa inundare si administrarea de faina de peste (0,5 g / mc / zi) timp de 15 zile dupa eclozarea puilor. Se recomanda si administrarea de culturi de zooplancton.

– in perioada iunie-iulie, daca stratul vegetal s-a degradat se recomanda confectionarea si instalarea de cuiburi de reproducere care sa asigure suportul necesar depunerii pontelor.

– in perioada de crestere, puii de lin se furajeaza zilnic cu o ratie stabilita la nivelul consumului maxim.

Productiile realizate la cresterea in vara I in monocultua pot fi de 40-60 mii ex. / ha.

Cresterea linului in anii urmatorii in policultura cu crapul (si alte ciprinide) in iazuri sau helestee lipsite de rapitori (in special somn si stiuca) la densitati de 100-200 ex / ha asigura un spor de productie de 12-24 kg / ha fara costuri suplimentare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here